Cum afectează crizele economice IFN-urile?

Instituțiile Financiare Nebancare (IFN-urile) joacă un rol important în economia țării, completând sistemul bancar prin oferirea unor surse alternative de finanțare. Acestea facilitează accesul la credite pentru segmente ale populației care, în unele contexte, au anumite restricții de la băncile tradiționale. În România, acest sector a cunoscut o creștere remarcabilă în ultimii ani. Conform datelor Băncii Naționale a României (BNR), la finalul anului 2023, profitul total al IFN-urilor a depășit 1,5 miliarde de lei, iar volumul creditelor nete a ajuns la peste 54 de miliarde de lei, dintre care aproape jumătate provin din activitatea de leasing financiar. 

Deși contextul economic actual din România prezintă semne de volatilitate, aceasta nu poate fi încă definită ca o criză economică propriu-zisă. Cu toate acestea, pentru a evalua corect reziliența sectorului de IFN-uri și pentru a anticipa potențialele provocări, este util să analizăm cum ar fi afectate aceste instituții într-un scenariu de criză economică. Astfel, începem prin a înțelege mai bine ce înseamnă o criză economică și cum se manifestă aceasta.

Ce sunt crizele economice?

O criză economică este, prin definiție, o perioadă de stagnare și perturbare profundă a activității economice. Aceasta atrage după sine o disfuncționalitate majoră a mecanismelor economice, cu efecte care pot fi resimțite la nivel global, național sau regional. Crizele economice sunt, prin natura lor, imprevizibile și disruptive, generând presiuni asupra tuturor actorilor din economie, iar IFN-urile nu fac excepție. 

Deși în astfel de perioade aceste instituții își consolidează adesea rolul de sprijin pentru clienții excluși de sistemul bancar, ele sunt forțate, la rândul lor, să se adapteze rapid noilor condiții. De la ajustarea politicilor de creditare, la intensificarea măsurilor de gestionare a riscurilor, IFN-urile trec printr-un proces continuu de recalibrare pentru a-și menține stabilitatea și relevanța într-un mediu economic aflat în schimbare.

Impactul crizelor economice asupra IFN-urilor

Pentru a avea o imagine de ansamblu, în continuare vom analiza cele mai importante patru perspective prin care IFN-urile sunt afectate concret în timpul crizelor:

1. Scăderea cererii de împrumuturi. În perioade de incertitudine economică, consumatorii și companiile devin mai prudenți, evitând contractarea de noi credite. Incertitudinile legate de venituri sau stabilitatea afacerilor reduc semnificativ apetitul pentru finanțare, ceea ce afectează direct volumul de activitate al IFN-urilor;

2. Creșterea riscului de creditare. Pe măsură ce condițiile economice se agravează, tot mai mulți clienți se împrumută, însă întâmpină dificultăți în rambursarea creditelor. IFN-urile, având expunere crescută la clienți vulnerabili, sunt afectate semnificativ și sunt nevoite să constituie provizioane suplimentare pentru a face față „rău-platnicilor”;

3. Reducerea veniturilor și presiune pe lichiditate. Veniturile scad pe fondul reducerii creditării și acumulării de restanțe, în timp ce accesul la finanțare devine mai dificil. Astfel, IFN-urile pot întâmpina provocări serioase în menținerea lichidităților necesare pentru a-și desfășura activitatea în bune condiții;

4. Modificări în reglementare și supraveghere. Crizele economice sunt adesea urmate de măsuri legislative mai stricte, menite să protejeze consumatorii și să întărească stabilitatea sistemului financiar. IFN-urile trebuie să se adapteze rapid la noile reglementări, cum sunt plafonarea dobânzilor, cerințe suplimentare de raportare sau modificări în clasificarea creditelor.

Cum se adaptează IFN-urile în perioadele de criză

Pe lângă impactul negativ, crizele economice obligă IFN-urile să reacționeze rapid pentru a-și proteja stabilitatea financiară și pentru a continua să își îndeplinească rolul în economie. Pentru a se adapta cât mai repede și într-un mod eficient, acestea trebuie să țină cont de:

• Ajustarea politicilor de creditare. Instituțiile devin mai selective, impunând criterii mai stricte de eligibilitate, reducând sumele acordate și scurtând perioadele de rambursare. Obiectivul este reducerea expunerii la risc și menținerea unui portofoliu stabil de clienți buni platnici, chiar dacă poate însemna un volum mai redus de activitate;

• Consolidarea cadrului de gestionare a riscurilor. Se întăresc controalele interne, se reevaluează portofoliile de credite, se restructurează împrumuturile și se caută surse alternative de finanțare pentru menținerea lichidității. În plus, se constituie provizioane adiționale pentru a putea absorbi eventualele pierderi;

• Menținerea unei comunicări deschise cu clienții. În perioade dificile, o comunicare deschisă și empatică cu debitorii poate preveni deteriorarea relațiilor cu aceștia. IFN-urile oferă soluții personalizate precum reeșalonări, perioade de grație sau refinanțări, pentru a sprijini rambursarea – pentru clienți și pentru a limita pierderile – pentru propriul portofoliu.

Consecințele crizelor economice pentru clienți și economie

Crizele economice nu afectează doar instituțiile financiare, ci și consumatorii, precum și economia în ansamblu. Dintre cele mai comune urmări, amintim:

• Restrângerea accesului la credit și agravarea dificultăților financiare. Prudența IFN-urilor în acordarea de credite îi afectează în special pe consumatorii cu venituri reduse, istoric negativ sau nevoi urgente de finanțare. În paralel, presiunile financiare cresc: inflația, șomajul și scăderea veniturilor duc la incapacitatea de a rambursa împrumuturile existente, amplificând riscul de supraîndatorare și imposibilitatea de a solicita refinanțare;
• Presiunea asupra stabilității financiare. Deși la nivel micro IFN-urile pot părea că au o activitate restrânsă, la nivel macro pot genera dezechilibre majore. Expunerea la clienți vulnerabili și volumul mare de credite cu dobânzi variabile cresc riscul sistemic, mai ales în condiții de volatilitate economică. BNR monitorizează atent aceste riscuri, tocmai pentru a preveni efectul de domino asupra întregii economii;
• Riscul de insolvență al IFN-urilor. Într-un climat economic aflat în declin, IFN-urile care își asumă practici riscante de creditare, capitalizare slabă sau dependență majoră de finanțări externe pot ajunge  foarte rapid pe un teren instabil financiar, ce culminează cu insolvența sau chiar falimentul. Astfel de cazuri, observate în crizele anterioare, afectează nu doar imaginea industriei, ci și încrederea generală în sectorul financiar nebancar.

Atât clienții, cât și instituțiile financiare resimt puternic efectele perioadelor economice incerte. Crizele nu afectează doar portofelele sau bilanțurile, ci pun la încercare încrederea, planificarea și capacitatea de reacție a tuturor actorilor economici. Într-un astfel de context, adaptarea devine cheia, transformând provocările în oportunități de creștere.

Un exemplu elocvent de adaptare eficientă la provocările recente este Best Credit IFN. De la pandemia COVID-19 la inflație și conflictul din Ucraina, compania a demonstrat că poate trece cu brio peste astfel de evenimente. În 2024, Best Credit IFN a înregistrat o creștere de 30% a volumului de credite acordate comparativ cu 2023 și are ca obiectiv triplarea acestuia în perioada următoare, confirmându-și statutul de partener de încredere pentru clienți, chiar și într-un context economic instabil sau mai delicat.