Rolul IFN-urilor în economie

Instituțiile Financiare Nebancare (IFN-urile) au un rol important în sistemul financiar și în economia țării în ansamblu, contribuind la o mai mare diversitate a surselor de finanțare. În plus, aduc pe piață produse și servicii noi, care răspund mai multor segmente de clienți. Altfel spus, IFN-urile au un rol complementar în economie și facilitează accesul la credite pentru o populație cât mai variată. În același timp, condițiile de finanțare nu sunt atât de restrictive.

Istoria și evoluția IFN-urilor pe piața financiară

În România, primele IFN-uri au fost înființate în anii ’90, ca răspuns la nevoia de finanțare rapidă și accesibilă. În decursul anilor, cadrul legislativ a permis extinderea activităților și serviciilor oferite de acestea.

În 2006, a fost adoptată o legislație specifică pentru reglementarea și supravegherea acestor entități, asigurând un cadru legal clar și protecție pentru consumatori. În ultimii ani, progresul tehnologic și digitalizarea au facilitat dezvoltarea serviciilor online și a împrumuturilor rapide, consolidând rolul IFN-urilor în economia modernă.

Impactul IFN-urilor asupra dezvoltării economiei și beneficiile pentru clienți

Pentru a avea o viziune macro asupra contribuției pe care o au IFN-urile și serviciile care se regăsesc în portofoliul lor, vom puncta avantajele acestora în paralel, atât sub aspect social, cât și economic. 

1. Pun la dispoziție finanțare pentru publicul larg, dar și pentru întreprinderile mici și mijlocii. IFN-urile oferă credite rapide, mici sau medii, adresate persoanelor fizice și companiilor care poate nu pot accesa cu ușurință credite de la instituțiile bancare tradiționale, fie din cauza criteriilor stricte, fie din imposibilitatea de a asigura garanții;
2. Stimulează consumul și continuitatea activităților economice. Creditele acordate de IFN-uri pot sprijini consumul individual și investițiile în diverse domenii, susținând astfel economia în ansamblu;
3. Flexibilitate și adaptabilitate. În comparație cu băncile, IFN-urile oferă condiții mai flexibile și soluții personalizate pentru nevoile clienților, aceștia primind finanțare mult mai repede și mai ușor;
4. Contribuție la dezvoltarea pieței financiare. Prin diversificarea ofertei de servicii financiare, IFN-urile completează peisajul economic și stimulează concurența, ceea ce contribuie le îmbunătățirea serviciilor și la reducerea costurilor pentru consumatori;
5. Sprijin pentru antreprenori și startup-uri. IFN-urile pot oferi capital de lucru sau finanțări pentru dezvoltare, facilitând crearea de noi locuri de muncă și accelerarea inovației. 

Reglementări și responsabilități privind securitatea în activitatea IFN-urilor

Deși condițiile de acordare a creditelor sunt mult mai permisive spre deosebire de cele impuse de instituțiile financiare, acest lucru nu le scutește de cerințe stricte de funcționare. Iată ce norme trebuie să bifeze IFN-urile în activitatea lor:

• Cadru legal strict. IFN-urile trebuie să respecte legislația națională și europeană privind protecția datelor, combaterea spălării de bani și a finanțării terorismului;
• Securitatea datelor. Implementarea unor măsuri eficiente de protecție a datelor cu caracter personal ale clienților reprezintă o condiție indispensabilă;
• Autentificare și verificare. Pentru a preveni frauda, sunt necesare utilizarea unor sisteme sigure de autentificare și de verificare a identității clienților;
• Responsabilitate socială. Asumarea unui rol activ în prevenirea fraudelor și promovarea transparenței în procesul de creditare sunt esențiale în activitatea IFN-urilor.

Oportunități pentru IFN-uri în contextul economic actual

În ecosistemul financiar din țara noastră, în mod cert IFN-urile au început să câștige tot mai mult teren în detrimentul băncilor, cu precădere în acordarea de credite de valoare mică sau medie.

În același timp, nu putem să nu recunoaștem că dezvoltarea unui cadru favorabil – „acolo unde este cerere, este și ofertă” – este un adevăr general valabil și în evoluția activității IFN-urilor. Astfel, putem spune că instituțiile non-financiare sunt avantajate în contextul economic actual din mai multe puncte de vedere:

• Digitalizarea proceselor și a serviciilor. Adoptarea mijloacelor digitale moderne le permite, deopotrivă, să-și eficientizeze flow-ul intern de lucru în echipă, dar și extinderea accesului către noi segmente de clienți;
• Segmentarea pieței. Un pas incipient este reprezentat de identificarea segmentelor vizate, cum sunt IMM-urile sau persoanele cu venituri variabile. În continuare, adaptarea și personalizarea ofertelor în funcție de fiecare categorie în parte sunt cele mai eficiente pârghii în „câștigarea” clienților;
• Parteneriate strategice. Tocmai pentru că vorbim de o piață concurențială, colaborarea cu fintech-uri sau companii din alte domenii este extrem de importantă pentru dezvoltarea de produse inovatoare;
• Cerere pentru soluții financiare alternative. Poate că deseori auzim în jurul nostru de credite „pe viață”, de cele mai multe ori pentru achiziționarea unei locuințe. Însă, pentru a putea „lansa” și proiecte mai mici, atât personale, cât și profesionale, sumele mai mici și creditele rapide pot crea oportunități de creștere la care poate nici nu am fi avut curajul să visăm.

Creșterea interesului pentru alternativele de finanțare nebancară au creat cadrul propice de extindere și al portofoliul de servicii Best Credit IFN: credite fără garanții, credite pentru restanțieri, credite de nevoi personale, credite până la salariu cu credite cu buletinul. 

Prin urmare, putem spune că IFN-urile reprezintă un stimulent important în economie, contribuind semnificativ la dinamica acesteia, prin sprijinirea consumului, dezvoltarea afacerilor și creșterea competitivității. Nu în ultimul rând, se înscriu pe lista instituțiilor din domeniul financiar cu un grad ridicat de adopție al procesului de digitalizare. Astfel, deservesc foarte ușor și populației din orașele mai mici, ceea ce asigură un pas major în dezvoltarea economiei locale.